Viața soției în teorie și practică- pasiunile

TEORIE: un soț cu adevărat iubitor crede în pasiunile soției și e mereu gata să-i dea o mână de ajutor în exercitarea lor.

PRACTICĂ

Lucrurile sunt mult mai simple: chiar dacă nu înțelege chiar tot ce scriu, tovarășul meu de viață și de drum, dar nu și de blog, mă citește. Râde, îmi cere lămuriri și apreciază mai mult decât pozitiv tot ceea ce apare la această adresă.

Știți, probabil, că-mi plac vitrinele și păpușile așa că vă puteți imagina ce am simțit amândoi când, luna trecută, la Copenhaga, ni s-a arătat în fața ochilor, pe o străduță, acest magazin cu jucării din alte vremuri.

În fața ei, doi copilași scoși de bunici la plimbare descopereau o altă lume. Priveau cu interes, ei înșiși ofereau
o imagine drăgălașă, dar ce te faci? Noi ne grăbeam la mașină, urma să mergem la aeroport!

Totul într-o fracțiune de secundă, în continuare fără să ne fi spus eu nimic: se grăbește către vitrină și fără să vorbească, cu gestul cu care bunica mea mâna găinile către coteț, nu știu dacă o fi zis și heeeeeș!, omul meu voia să facă totul pentru cadrul meu.Curat.

Bunicii erau după colț și habar n- aveau ce se întâmplă. Mă imaginam deja la comisariat declarând că nu aveam de gând să le facem niciun rău bieților copii care stăteau în calea fotografiei mele.

Între panică și râs înfundat, cu degetul pe buton, am reușit să-i comunic că prichindeii aceștia bălai lipindu-și nasurile de geamul vitrinei spun o poveste mai frumoasă decât însăși vitrina.

 

A înțeles, dar a riscat foarte mult, nu credeți?

Har Domnului că nu am pasiuni mai extreme! Ar alunga el crocodilii de pe un râu unde urmează eu să trec cu pluta? Ar goni vitele de pe câmpul peste care plutesc în căutarea unui punct de aterizare, dacă m-ar pasiona parașutismul? Ar muta ținta mai aproape de mine, dacă aș trage cu arcul?

Mă tem că da! O să mă concentrez mai mult pe tricotat, goblen și alte hobby-uri fără efecte colaterale periculoase pentru integritatea noastră!