Întoarcerea la Roma și niște mirări de la Paris

Mici povești din săptămâna care a trecut:

Am avut vreme extraordinară, la Paris! Abia a plouat, am ascultat-o pe Arakelian (oricum aveam în plan) și mi-am luat o jachetă de ploaie, vânt și chiar cu protecție solară. Albă, inocentă ca mine:)

Paris-Brest (aluat de choux și o cremă cu alune de pădure)

Am mâncat de două ori
galette și clătite (cu cidrul aferent), două jumătăți de Paris- Brest, multe mere, kiwi și caise, am bătut recordul la mers în pas vioi (cred că or fi fost 70 de kilometri, zilele acestea), am scos de două ori și umbrela și mi-am amintit că la Paris sunt folositoare cele solide, nu cele micuțe, de poșetă.

Galette e o clătită din făină de hrișcă. Umplutura e întotdeauna sărată.

Am fost și la cinema, am văzut Un moment d'égarement (un remake al unui film de acum 40 de ani, cu Vincent Cassel).

Champs Élysées pregătit să-i întâmpine pe finaliștii Turului Franței

Am trăit un moment hazliu lângă Champs Élysées: deși semaforul era pe roșu, o turmă de turiști (chinezi) voia să traverseze. Se săturaseră să tot aștepte. Din stânga s-au auzit niște strigăte, fluierături și onomatopee: erau niște participanți la Turul Franței, care s-a încheiat ieri! Poftim incident la care urma să fiu martoră!

Mirarea numărul unu: ce e cu avertismentul de la intrările la film: atenție la hoții de buzunare? În viața mea n-am văzut mai stresată un film. Chiar dacă eram câte doi spectatori pe fiecare rând al sălii de cinema am avut de mai multe ori impresia că o mână imensă trece pe sub scaune și umblă prin poșetele oamenilor.

Un leu cu labele legate. Sper să nu fie al nostru!

Mirarea numărul doi: am observat că în zonele aglomerate, niște femei tinere (toate cam la fel: brunete, îmbrăcate sport, multe cu capul acoperit. Or fi chiar acestea, seamănă! ) se apropie de turiștii care par vulnerabili (se uită pe hărți, pe telefon, au bagaje) și le cer, chipurile, să semneze ceva.  În timp ce fraierii ar lua pixul în mână ele i-ar buzunări? Sigur e o metodă de înșelat, doresc amănunte:) Între timp am aflat: semnezi și apoi ești presat să și donezi niște bani.  E o metodă super cunoscută, dar e prima oară când o observ, din 2000 de când tot merg la Paris.

Am găsit aici alte metode de înșelat turiștii. Printre ele și faza cu polițiștii, despre care v-am povestit zilele trecute.Care fază cu polițiștii, apropo, a fost menționată acum patru zile pe canalul video SafetyScouts, care îți propune să atragă atenția asupra metodelor prin care turiștii le cad pradă hoților. Citiți acolo și feriți-vă! Dar în general sunt reguli de bun simț: dacă nu vorbești cu necunoscuții și ai mereu garda sus n-ai cum s-o pățești!

Mirarea numărul trei: Am văzut, prin parcuri, avertismente: sunt căpușe, în iarbă. Căpușele astea au existat dintotdeauna și abia acum se vorbește despre ele, sau suntem invadați?

Pe aeroport, la Roma, în timp ce ne așteptam bagajele care nu mai veneau, un turist (chinez, ce credeați?) împrăștia în jur cu fire din barba-i. Scosese un aparat electric și se rădea tacticos. N-am avut curaj să-i strig nimic. Cădea-le-ar yuanul!

Turist chinez bărbierindu-se în intimitatea mulțimii (poză neclară)

Cel mai rău a fost trecerea de la 24 de grade la 50 sau câte or fi. M-am baricadat în casă!