8 februarie 2008

demn, dar de mila

Azi-dimineaţă fu iar alarmă cu bombă la fabrica de concasoare unde trebăluiesc. Au vrut să ne scoată  în stradă, dar s-au ridicat obiecţii, nu ca data trecută, pentru că era exact în timp ce ieşea din furnal produsul finit al sudorii frunţii noastre.

Şi atunci nenea cu staţia a spus, împăciuitor, dar nu către noi, ci către interlocutorul lui invizibil: "rămâne strictul necesar!"

Şi noi ne imaginam îngroziţi că nu suntem strictul necesar şi eram ca într-un balon cu aer din care, pentru că pierdeam altitudine, începeau să se arunce ba saci cu nisip, ba nişte bagaje, ba bieţii călători.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Mulțumesc pentru comentariu. Cu siguranță nu e violent și nici măcar un nenorocit de spam. Vă răspund imediat ce pot!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...