La Gura Raului

Basme, otravuri

cald-padurete,

rosii amurguri,

patimi, frumusete,

din amintire

beau cu nesatiu.

Bocca del Rio,

rana in spatiu.

E cald, un alt fel de cald, acolo, vara. Miroase a case curate, a flori de camp si a vaci venind de la pascut. Miroase a alt veac si a verde combinat cu albastru.

Si m-a apucat un dor de mers la bunici si stat in curte, sub vita-de-vie, asteptand masa de seara, dupa ce voi fi udat trandafirii cu stropitoarea aia mare din sopru, si voi fi stat la poarta cu Agi din vecini, sa-l pandim pe Guenther ori pe Juergen, care erau asa de frumusei. Dupa ce ma voi fi dus la doamna Maurer dupa lapte, cu ulcica aceea albastra, oare o mai fi, bunica, la tine in bucatarie?

Sa scot eu apa din fantana, ca pot si singura, sa iau gaina aia gri si batrana s- o imbat si sa o invart bine pana ameteste, dupa care sa rad cu pofta de cum face cand o asez, in sfarsit, pe pamant. Sa ma duc in gradina si sa caut in maldarul ala de gunoi sa fi fost? rame  ca sa rasfat puii, sa iau batul si sa intru in cotetul porcului, sa-l scarpin pana se rostogoleste de placere, iar la masa sa avem cartofi copti cu slanina si cu moare.

Dupa care sa dorm dusa in camera racoroasa cu hartie albastra la geam, sa nu bata soarele si sa ma trezesc la cucurigu de cocos sau in vocea matusii Stela venite in vizita de cum s-o fi crapat de ziua, probabil.

Bunicii mei nu sunt din la Gura Raului, dar unchiul Mihai era de acolo si a dus-o si pe matusa Stela si s-au intors cu povesti cum rar am mai auzit despre un loc unde, candva, Blaga iubea pe cineva.

Astept sa vina vara si, in drum spre Sibiul capitala europeana, sa ma opresc la Gura Raului, sa vad Gura Raiului.

"E ceva cald si italic la Bocca del Rio, dar si ceva nespus de romanesc La Gura Raului, m-am intors la izvoare, dar gandul mi se intoarce peste cateva vai si dealuri, spre Gura Raului… Gura Raiului" Lucian Blaga

poza e de aici

Miros de imaginat: iarba infierbantata de soare, asa cum miroase la asfintit