În Azerbaijan, la fel ca în Turcia și în împrejurimi, băutul ceaiului(fierbinte și neîndulcit) e sfânt.
Nu ești gazdă bună dacă nu le pui musafirilor în față tava cu armudi, adică paharele în formă de pară. De ce acest contur? Teorii sunt multe, practica e foarte ușoară: ceaiul nu trebuie să se răcească dintr-odată. În timp ce în partea de sus a recipientului lichidul capătă o temperatură suportabilă, a cea de-a doua jumătate ceaiul rămâne cald. Mai o tacla, mai o sorbire, băutorul e mulțumit.
Atât de mult ceai se bea încât băutura are limbajul ei secret. De exemplu, când părinții fetei la care au venit pețitorii sunt de acord cu mirele, servesc ceaiul îndulcit. Când e amar, se știe că cererea le-a fost respinsă. La ce bun atâtea cuvinte?
Compoziția din imagine, intitulată Cele șapte frumuseți, e opera lui Nail Alakbarov. Se află la Baku, în Icheri Sheher, centrul vechi al orașului.
