25 mai 2015

Huang Yong Ping: artă, religie și politică la Roma, la Muzeul MAXXI

O plantă într-un miel, muntele Bugarach și un elicopter al Marinei americane, o cămilă îngenunchiată privind către Mecca și o moară de rugăciuni tibetană.

Câteva dintre operele expuse până la 24 mai la Muzeul Naţional al Artelor Secolului XXI (MAXXI) de la Roma, în cadrul expoziției  Bâton Serpent (toiagul-șarpe) a artistului chinez
Huang Yong Ping.

Toiagul șarpe (2014) Huang Yong Ping
Huang Yong Ping a început să
creeze în anii '80, într-o Chină care ieșea din Revoluția Culturală și încerca să se deschidă către lume, într-un moment în care artiștii sorbeau cu nesaț din arta lumii occidentale fără să uite de tradiția chineză.

De-a lungul timpului, operele sale au fost influențate de curentul dadaist și s-au adaptat locurilor unde au fost expuse.  Pentru fiecare dintre ele, Huang Yong Ping s-a documentat serios: aflând că va expune la Roma, capitala creștinătății, a ales religia și semnificația ei.

Expoziția  Bâton Serpent (toiagul-șarpe), se inspiră din momentul povestit în Biblie în care Moise conduce poporul către Canaan. Dumnezeu îi întâlnește pe Moise și pe Aaron și-i spune celui din urmă să-și pună toiagul pe pământ. I-l preschimbă în șarpe și-i demonstrează că el e Dumnezeu.

Acest șarpe din aluminiu a fost expus în mai multe mărimi, în ultimii cincisprezece ani.  Șarpe sau dragon, figură centrală a mitologiei chineze. Asociat cu apa, cunoașterea și înțelepciunea, simbol și al fricii, creației, dorinței, înșelăciunii sau norocului. Leagă cerul cu pământul.

Figură-cheie în mai multe culturi: apare Grădina Edenului, Naga din sud-estul Asiei, dușmanul lui Beowulf sau al Sfântului Gheorghe, sau chiar șarpele- curcubeu din cultura aborigenă australiană.
Curatorii MAXXI au selectat 10 opere carte trimit  la budismul tibetan la catolicism, de la iudaism la islam și la credințele mitologice din America. Toate coexistă și conturează o lume marcată de numeroase conflicte.

Fiecare operă are o poveste:

Bugarach, creată în 2012, se referă la profeția Maya conform căreia în decembrie 2012 ar fi trebuit să vină sfârșitul lumii.
La Bugarach, un sat din sudul Franței, despre care se spunea că va fi ultimul care va pieri de pe fața Pământului, au început să vină oameni din toate colțurile lumii, în speranța că Apocalipsa îi va ocoli.

Instalația Bugarach e o replică a muntelui din sudul Franței, pe platou sunt capetele unor animale ale căror trupuri sunt la baza muntelui. Deasupra, un elicopter al Marinei americane, venit să salveze animalele.

A video posted by Monica Micu (@monicamicu) on
Mesajul ar trebui să fie clar: nu e absurd că oamenii cred că vine sfârșitul lumii ci modul în care se mobilizeaza societatea pentru salvare: nu ne ajută o forță supranaturală  ci armata americană. Spiritualitate și politică, și contrastele dintre cele două.

Hei Hei Sina Sina (2006)- Huang Yong Ping
 Hei Hei Sina Sina, o moară de rugăciuni tibetană (chokor) de dimensiuni mari. Înăuntrul ei se găsesc mantre scrise pe mătase. Pus în mișcare, cilindrul ajută rugăciunile să se înalțe la cer.

Principiul non-violenței promovat de spiritualitatea budistă, contrabalansat de un pericol: trunchiul care susține moara pare  o armă chineză, mao, capacul are forma unui scut, iar mișcarea puternică a morii evocă dialogul spinos dintre religie și politică.

Cămilă (2012)- Huang Yong Ping
 Camel/ Cămila (2012)- o cămilă în dimensiuni reale îngenunchiate pe covoraș cum numai musulmanii o fac, atunci când se roagă. Cu fața către Mecca și cu un ac în gură.

Ați ghicit, mergem la Noul Testament: „ Mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea unui ac, decât să intre un om bogat în Împărăția lui Dumnezeu”. Inscripție pe care o vedeți și pe abdomenul cămilei.

Cămilă (2012)- Huang Yong Ping

Mielul- plantă (2012)- Huang Yong Ping
Un ficus care crește în pântecul umplut cu pământ al unui animal. 

Huang Yong Ping a pornit de la un fapt menționat în  Enciclopedia Teatrul Lumii al lui Athanasius Kirchner de Joscelyn Godwin:  o creatură legendară cu trăsături animale și vegetale.  Legenda spune că în Asia Centrală există o plantă care produceun fruct, un miel, legat de plantă printr-un cordon ombilical care îi permitea să se miște în jurul tulpinii, ca să pască. Odată ce mânca și rădăcinile plantei, mureau amândoi. 

Răsturnând imaginea mielului vegetal, reprezentat de obicei cu mielul deasupra, autorul sfidează ordinea biopolitică  actuală care continuă să plaseze pe niveluri diferite formele de viață de pe Pământ.

Un comentariu:

Mulțumesc pentru comentariu. Cu siguranță nu e violent și nici măcar un nenorocit de spam. Vă răspund imediat ce pot!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...