Am căzut în patima terciului de ovăz. Porridge, da. Am trecut Canalul Mânecii.
Pentru că în viață un om mai trebuie să și doarmă, lucreze, citească etc și nu doar să împăturească aluat pentru croissant și pain au chocolat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Chestia aia e comestibila? Ca mie imi pare ca e ligheanul cu arpacas pentru coliva in care s-a "maslinit" o oaie.:) Da', ma rog, nu stiu eu ce-i rafinamentul anglo-saxon...
RăspundețiȘtergere:))) duamnă dragă, îți place mămăliga? Sau grișul cu lapte (știu că sună prea bebe:) no, tot așa, numai că în ăsta am pus miere. Și deasupra afine!
Ștergerenu cred că e rafinament. e de la ei, de la țară :P
Și desigur, nu se ridică la nivelul gustativ al renunțării cu ciocolată din imaginea a doua.
Ștergeredaca n-au reusit sa ma convinga canadienii la porigi din asta, mno, ce sa zic... dar nu mai zic nimic, ca parca maine-poimaine ma apuca ceva idei si incep a manca porigi! afinele insa le primesc oricand cu drag!
RăspundețiȘtergereN- ai decat, zise Monica terminand un bol de terci cu ovaz, prune uscate, alune de padure si sirop de artar.
ȘtergereSi eu sunt fan porridge doar ca am varianta proprie. Il fac din fulgi de ovaz, doua-trei linguri de fulgi de porumb, lapte de orez, zahar brun si neaparat scortisoara.
RăspundețiȘtergereScorțișoară, da! Eu am zis că-l fac doar cu apă pentru că de obicei folosim ”lapte” de ovăz și ar fi tot aia în fiertură, la cât ovăz conține, dacă e apă sau apă cu ovăz și alge (am citit pe cutie:) Am început să adaug nuci, stafide, prune uscate, banane, când cum. Alternez, ca să nu mănânc în fiecare zi același lucru :P Într-o zi când oi mânc altceva la micul dejun încerc și un terci sărat (pe principiul risotto, dar fără brânză)
Ștergere