dupa ani si ani

Si Raluca si Mara si altii care poate nu au avut curaj sa se exprime au o intrebare. Ce-am facut cu viata mea?
N-am sadit niciun pom, dar:

1.La un an mancam, beam si dormeam fericita. Aveam un an, ce mai!

2.La doi ani tot asa, doar ca stiam sa spun cati ani aveam

3.La trei ani eram fericita sa-l recunosc prin alte parti pe Gura casca, un personaj dintr-o carte pentru copii care m-a invatat ca alfabetul poate incepe si cu G

4. La patru ani ii scriam cu litere de tipar lui Mos Craciun: voiam o papusa, material, foarfeca, ac si ata. Mi-a adus o papusa, restul erau in casa dar nu cred ca aveam voie sa le ating.

5.La cinci ani a fost prima mea sedinta de sindicat. La mama la serviciu. Am invatat despre critica si autocritica, am aplicat pana acum critica.

6. La sapte ani m-am dus la scoala. Am plans in prima zi dar nu dupa mama ci pentru ca invatatorul minunat de mine decise ca intr-o jumatate de ora as putea invata pe dinafara o poezie din abecedar pe care sa o recit in careul scolii. Am scapat, o timida! A urmat o colectie de coronite puse pe dulap in fiecare iunie, cativa ani de plictiseala din motivele insirate la punctele 3 si 4 plus un lucru care m-a marcat toata viata: cum stiam totul dinainte, nu am invatat sa invat. De la liceu incolo lucrurile astea nu functioneaza asa de usor, asa ca am pus mai multi carbuni in locomotiva.

7. La opt ani am aflat ca vacanta unor cunoscuti poate depinde de mine. Pe scurt ,colega Anca Pop mergea cu parintii in strainatate (in vacanta de vara), dar numai in cazul in care colectivul clasei a II-a A nu voteaza contrariul. N-a fost nimeni invidios, iar Anca a vazut Ungaria, Polonia,Republica Democrata Germana si Cehoslovacia (a fost si la České Budějovice!). Cred ca ne-a adus niste bomboane, cand a inceput anul scolar urmator.

8. La zece ani numele meu era pe un afis in centrul orasului. Recital de pian.la Scoala Generala de Arta , unde am studiat.Cantam Diamandi Gheciu si nu-mi placea absolut de loc cum suna. Muzica dodecafonica e nimic pe langa Gheciu interpretat la zece ani.

9.La 13 ani cu numele pe mai multe afise, cantam alaturi de orchestra filarmonicii din Tirgu-Mures.

Era cantecul lebedei: intr-a opta am lasat-o mai moale cu pianul ca, ajutata de parinti sa gandesc asta, nu voiam sa mor de foame in viitor.Pfffffffff!era exact ce imi lipsea acum ca m-am pus pe cutreierat lumea. sniff.

10.La 16 ani am fugit prima data de acasa. Poftim definitie a fugii: plecam cu trupa de teatru din liceu la Sighisoara, ai mei nu ma lasau, eu totusi am tras usa dupa mine lasand in urma un bilet cu : unde sunt, numele complet al colegilor de trupa, numele si numarul de telefon al parintilor. La autogara tatal meu  care ma urmarise in loc sa ma duca cu masina a avut sa-mi reproseze ca unul dintre colegi avea barba.Pffffff!

11. La 17 ani am plecat in turneu. Nici de data asta cu acordul parintilor, dar era cu Teatrul National din Tirgu-Mures, la Festivalul National de Teatru, si mama unuia dintre colegi venea cu noi., pentru ca era si ea in distributie. Prima editie si locul intai, evident, cu Satyricon dupa Petronius, in regia lui Victor Ioan Frunza.

12. La 18 ani am inceput un radio, alaturi de niste oameni mult mai maturi. Citeam stiri. Dupa care am invatat sa le si fac. Adica le faceam dar dupa mult exercitiu am ajuns sa le fac mult mai bine.

13. A urmat plecarea la Bucuresti, facultatea petrecuta 3 ani lucrand si copiind notitele prietenilor si obtinand motivari pentru absente si anul 4, cu note mult mai mari, mergand la cursuri, lucrarea de diploma si semnatul unui contract frumos cu carte de munca fix in ziua in care mi-am citit notele de la licenta la avizier. Smooth!

14. Cifra asta mi-a purtat mereu ghinion in viata asa ca in dreptul ei o sa trec faptul ca la 25 de ani am invatat ca viata poate fi si altfel. Atunci o vedeam grea si cu sfarsit rapid, acum daca tot a trecut timpul, ii spun experientei asteia ALTFEL.Ah, e important de spus ca am iesit din ea mai curata.Din toate punctele de vedere.

15. La 30 de ani aveam tot ce imi doream (desi incep sa-mi pun problema ca poate doream prea putin;) si de atunci incoace tot asa. Ca am trecut de 30 de ani;)
16. Restul ocupa degeaba serverele, ca sa citez dintr-un tampit (oh Doamne, Monica, unde si cand ai invatat sa vorbesti asa?) in viata.