17 februarie 2007

de lasata secului


Lăsata Secului. Sună greu. Cad consoanele una după alta, ameninţător, ca să te pună în temă că ar urma vremuri de mare restrişte. Habar n-aveam ce înseamnă toată povestea asta, în copilărie, fapt pentru care, şi acum, când aud de Lăsata Secului, mă gândesc la mere în aluat de clătite. Cam aşa ceva primea Rémy de la Barberina lui, înainte s-o ia la pas prin lume, cu Sufleţel (Doamne, cât am plâns când a murit biata maimuţică!)


Ies în oraş, se cere ceva cu mere!

2 comentarii:

  1. tusa barberiiiiin :))) da' mirosul de unt!!... erau clatite cu mere prajite in unt, tu, monik. doamne, ce-am mai tras pe nari mirosul ala de unt topit, pe paginile respective...

    RăspundețiȘtergere
  2. si nu avea lapte si unt, ca vaca Rousette era stearpa:(

    nu am apucat sa mananc nimic cu mere:((

    RăspundețiȘtergere

Mulțumesc pentru comentariu. Cu siguranță nu e violent și nici măcar un nenorocit de spam. Vă răspund imediat ce pot!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...