TEORIE: Iubirea și respectul stau la baza unui mariaj fericit. Respectul pentru bunuri, pentru timp, pentru liniște, pentru persoana dragă. Respectul în general, fără să intrăm în detalii.
PRACTICĂ: Cum timp de peste zece ore pe zi, în timpul săptămânii stăm departe unul de altul, colocatarul și cu mine avem un sistem de comunicații deloc original
-oamenii au acces la telefon şi, din lipsă de ocupaţie, de parteneri de dialog, din cauza unor probleme psihice îl folosesc de foarte multe ori, de prea multe ori pentru a suna la urgenţe fără a avea nevoie de ajutor. Ce păcat!
-statisticile arată că la nivel naţional 3 din 4 apeluri la 112 sunt glume proaste. Tot al doilea telefon dat la urgenţă în Bucureşti e o joacă periculoasă, iar în Covasna deduc că mulţi nu apreciază faptul că telefonul chiar a fost inventat pentru comunicări urgente: 86 % din apelurile la salvare sunt bancuri penibile.
Lucrurile chiar ar fi de luat în joacă dacă datele n-ar demonstra că un om moare în trei minute din momentul în care a intrat în stop respirator, că în fiecare zi peste 20 de oameni sunt grav răniţi în tot felul de incidente şi că la 112 se înregistrează 2.000 de apeluri pe oră.
Unde în alte state se munceşte serios pentru ca oamenii care chiar au nevoie de ajutor să-şi ajute semenii până ajunge Salvarea, noi trebuie să-i muştruluim pe cei care au privilegiul de a avea telefon, au prea mult timp la dispoziţie şi le fură altora şansa de a fi salvaţi.
În multe state din Mexic acelaşi tip de comportament e tipificat ca infracţiune, se pedepeşte de la 6 luni la 2 ani de închisoare şi de la 50 la 300 de zile de salariu minim pe economie amendă (asta ar veni de la 250 de la 15000 de pesos, adică de la 15 la 1000 de euro). Pe când o iniţiativă similară în România?
O viaţă poate depinde de tine. Nu te mai juca la telefon!
LATER EDIT: Pentru că grădina Domnului chiar e mare. În Spania, cu doi ani în urmă, serviciile de urgenţă au fost terorizate timp de mai multe săptămâni de un băiat care a sunat la Urgenţă (de pe mai multe cartele)de 15.000 de ori (de 60 de ori pe zi) ca să anunţe accidente imaginare, să glumească ori să-i insulte pe cei de la celălalt capăt al firului. A fost dat pe mâna magistraţilor de la Tribunalul pentru minori dar problema în Spania era, la acel moment (nu ştiu dacă s-a modificat între timp codul lor penal) că apelurile false nu constituie infracţiune (decât dacă se menţionează cuvinte cheie ca bombă, terorism, atac etc). Ştirea pe larg e aici.
