doua zile la rand cu Joe Dassin

Dumnezeu să-l ierte, JD mă face să râd uite,acum, când praful e de un deget pe discurile lui.

Mă întreb ce e cu fetele acestea două, care nu se cunosc între ele, dar pe care eu le citesc, de l-au luat acum la puricat. Priviţi şi voi citate!

Maria e de părere, aici, că domnul Dassin ' are o faţă care mă face să-mi doresc să cânte oricine altcineva melodia asta şi e mimică de băiat care ademeneşte copile de 12 ani cu prăjituri prin parcuri. Dar, asta este! Am apucat să ascult înainte să-i văd mutra şi primele impresii contează aşa că...'
Mihaela coboară mai jos de umeri, aici, şi spune: 'Băi, iar contrastul între el şi el este atât de mare... Adică intrarea în scena VS mişcarea scenică, zâmbetul ştrengăresc VS mâinile alea care par incapabile să deschidă un sutien, de exemplu. Corpul perfect sculptat&ţinuta de dandy VS stângăcia cu care se foloseşte de ele. '

Şi eu care ani întregi n-am ştiut cum arată omul ăsta, nu sunt mai câştigată?

de ce-mi plac serile langa PC

pentru că ascult, (într-o stare de somnolenţă care nu m-a lăsat să ies cu nişte oameni faini-iertaaaaaaaaare, sunt în pijama!) Patetica lui Ceaicovski şi dau tocmai peste asta.
Seara continuă!

alte mici sincronicitati

Cristian Teodorescu publică în Cotidianul un mic interviu despre cel mai recent volum al Monicăi Lovinescu, tocmai azi când, cu o ceaşcă de ceai bun* pe braţul fotoliului, am început Această dragoste care ne leagă- Reconstituirea unui asasinat, a Doinei Jela. 

Tot în Cotidianul găsiţi şi Povestea publicării „Cuvântului din cuvinte“ la Humanitas spusă de Gabriel Liiceanu. Citat: Cînd îşi fac bilanţul vieţii, oamenii mari excelează prin două lucruri: prin modestie şi prin efortul de a fi oneşti cu ei. O spune după ce, de curând, a văzut-o pe M.L. 

O spun şi eu după doar câteva zeci de pagini din cartea despre care vă povesteam, după ce am cunoscut-o pe Ecaterina Bălăcioiu exLovinescu. 

Primele gânduri după primele rânduri: după 18 ani, am şi uitat cum e să trăieşti în frică (Cartea descrie nişte vremuri în care tocmai frica de cineva făcea lucrurile să meargă. Din nefericire şi de aşteptat, nu înainte). Frică de cineva. Părerea mea e că acum e vremea lui frică de ceva, cel mult. Cu o oarecare legătură, nu rataţi, în Evenimentul Zilei, alte detalii despre preţul colaborării cu oamenii de care ne era nouă frică înainte.

__________

*veşti bune cu ceaiuri bune: la Ki-life au adus, în sfârşit, ceaiurile Sonnentor, mult mai bune şi la preţuri rezonabile (cantitate dublă la preţ mai mic). Şi nu sunt mai ieftine pentru că ar fi prostii, respectă toate normele de igienă, sunt ecologice, aromele sunt naturale nu identic naturale şi sunt ambalate la Reghin. Da, patriotism local/regional!

sincronicităţi

Spuneţi şi voi:

găsesc la Vio un cântec, versurile le citesc azi în jurnalul lui Annie Bentoiu, luat de la bookfestul unde, la lansarea lui Mircea Vasilescu, stau lângă un domn al cărui blog îl citesc.  Era Vasile Ernu, la care m-am dus din nou, îl place pe Ostap Bender şi citează din Ilf şi Petrov, într-o povestioară replică la Siegfriedul Liiceanului, ieri, când aveam de spus un RIP înlăcrimat pentru roşioara a lor mei.

De văzut emisiunea lui Andrei Gheorghe cu Tudor Octavian, Dan Helciug, Florin Chilian, Vasile Ernu invitaţi, tema bani din/ pentru cultură. 

Două câte două, da?