numere, prietenii exclusiviste, matematica si tabla inmultirii

Monica nu e pasionată de litere de ieri, de azi, dar alaltăieri, pe scara asta comprimată a timpului, iubea si matematica.

Monica făcea adunări din fragedă pruncie, a învăţat tabla înmulţirii într-o jumătate de oră, pe drum spre balet, de mână cu tata, pe strada Sinaia.

Şi Monica era prietenă cu Olivotto, Hollinger, Gheba, Petrică, Niţă-Năstăsescu, avea trusă matematică din aceea chinezească (Mathematical Set) cu ascuţitoare cu căprioară, riglele şi echerele intacte, nu ca ale lui fratello, care a dat gata vreo două seturi, de nu mai avea mama curaj să abuzeze de pila ei de la librărie, pentru repetiţii.

Monica avea abonament la Gazeta Matematică, dar nu ca să se puie bine cu profesoara de matematică,  M. mergea la Olimpiadă şi, pentru că avea liber de la şcoală pentru pregătire intensă, stătea cu pătrăţelele în faţă şi scria apăsat rezultatul corect, cu trufia omului care nu trebuie să caute răspunsurile corecte la sfârşitul cărţii. Cum Monica n-a fost consecventă, în viaţa ei, au dispărut toate astea din jurul ei, până anii trecuţi, când mutându-se într-o casă cu cam tot atâtea mii de cărţi ca a ei de la Târgu Mureş, a dat peste un raft cu tot felul de matematici. Şi le-a suflat de praf, a citit şi şi-a adus aminte de prietenie.  

Pe scurt: întrebat cum ar trebui doio inşi să se poarte, ca să fie cu adevărat prieteni, Pitagora  o fi tras adânc aer în piept şi a spus cam aşa: să se poarte ca 220 cu 284. În jurul lui toţi şi-ar fi pus tricouri cu numerele astea şi ar fi fost, iată, cei mai buni prieteni. Dar enunţul nu e gol şi Pitagora n-a fost hulit: lămurirea e emoţionantă. Gândurile, emoţiile, lacrimile şi bucuriile, toate trăirile astea care zbuciumă sufletul unuia, dacă le aduni, ar trebui să aibă rezonanţă şi să fie una cu inimioara prietenului, cam cum dacă aduni părticelele (divizorii) lui 220 primeşti 284 şi viceversa. Luaţi un creion şi verificaţi. Nu e emoţionant? Nu-ţi vine să-i declari lui significant other că s-a dus povestea cu jumătatea mea şi să-i spui dragostea mea, suma tuturor divizorilor mei, te iubesc! ?

_____________

PS: Nu există pe lumea asta doar o unică pereche ideală (de numere şi de oameni, de altfel), nu vă speriaţi, în afară de 220 şi 284, şi-au jurat iubire veşnică şi de alde 1184-1210; 2620-2924; 5020-5564; 6232-6368 şi câţi alţii, dar paparazzii matematicii nu au mai stat să răscolească.

PPS: De asemenea, nu există doar prietenie, între numere, ci chiar şi înalta perfecţiune. Dar poate v-am obosit cu din astea şi nu are rost să abuzez!

PPPS: copiilor care caută tabla înmulţirii le ofer fotografia de mai jos şi un sfat: ca să o învăţaţi mai repede număraţi din 2 în 2, apoi din 3 în 3 şi tot aşa până la 9. E cea mai rapidă metodă. Succes!