instalatoarea

mda, am o obsesie cu meseriaşii din domeniul instalaţiilor.

incasat leapsa

textierul m-a plesnit peste ceafă cu leapşa care sună aşa.


"Leapşa pe cărţi
1. Ia cartea care este cea mai aproape de tine.
2. Deschide-o la pagina 123.
3. Gaseste a 5-a propozitie/fraza.
4. Posteaza pe blog textul urmatoarelor 4 propozitii/fraze cu aceste instructiuni.
5. Nu îndrazni sa scotocesti prin rafturi dupa cartea aceea foarte deosebita sau “intelectuala”.
6. Da leapsa mai departe la alti 6 prieteni."
Purced:
Bunăvoinţa arătată de onorabil îl luase pe Antonio prin surprindere. De ani de zile îl urma ca o umbră. Era umbra lui. Şi niciodată Fioravanti nu se arătase recunoscător pentru ataşamentul lui.
În stânga mea aflându-se O zi perfectă a Melaniei G. Manzzucco.

Raspundem cititorilor

Mulţi au mai hălăduit pe Google şi au ajuns aici din greşeală, căutând lămuriri la marile lor dileme. După mulţi am strigat, cu sfatul cel mai bun, sper, deşi nu cred să se fi întors şi să-l fi aflat. Şi totuşi, pentru cetitorul care aseară căuta îngrozit leac pentru situaţia în care limba este crăpată în cavitatea bucală, răspuns prea vast nu am. Decât o urare: să-i dea Ăl de Sus să nu-i crape limba şi în afara cavităţii bucale!
Cea de la pantof nu se pune.

melodia serii

printre vizite ale vecinilor (deh, Peştera Urşilor nu e aproape), ale instalatorilor (ăştia noi sunt doi) şi ale lu' tanti Administratoarea, am avut răgaz să mă uit la un film, trist rău, din care am desprins şi cânticelul care ar trebui să vă mângâie Eustachele după ziua asta însorită. Remarcaţi dansatorii. Fabuloşi! Aştept opinia specialistului: ce naiba fac ăia acolo??

A chi- Fausto Leali 1967

iată!

Adică nu e prea mult de văzut, decât umezeala din partea inferioară a imaginii care demonstrează că, ferită de ochii noştri, o fisură lasă apa să curgă pic cu pic în capul vecinilor mei de jos. Şi al vecinilor din lateral, de ieri, de când tencuiala fu scoasă întru revelarea tragediei şi nu mai izolează aşa de bine ţeava.

instalatorul, a doua zi

Seara s-a terminat tot în acordurile melodiei de mai jos, chiar dacă o fredonam doar eu, cu o concluzie pe care au avut grijă să o tragă alţii: când doi se ceartă, al treilea câştigă.

Cum stau de trei ani doar în clădirea aceasta, cum sunt

melodia zilei

Ioan Gyuri Pascu- Din vina instalatorului


Că mi s-a spus că nu prea se vede că am treabă cu instalatoru'
Pentru cine nu mă cunoaşte: rar dispare zâmbetul, chiar dacă nu e el perfetto, da?

instalatorul part five

...în care ciuma se întinde ca în vremurile alea rele ale lui Caragea Vodă.


Şi, cum îmi lingeam rănile că viaţa mea va fi un şantier, după ce mi-am

instalatorul part four

Nu era niciun sifon, domnilor, dar asta e vestea proastă.

Viaţa la bloc presupune

instalatorul part three

instalatorul era trei instalatori, măi!

instalatorul part one

Când eşti la mii de km depărtare nu vrei să primeşti sms dimineaţa de la proprietarul apartamentului în care stai: sună-mă, te rog!

O pată!

Pe tavanul vecinilor mei de jos!

Eu închid apa de la conductă, când plec de acasă!

Ei spun că au chemat

k dou!

• pentru cei care ţin cartea doar într-o mână
• pentru cei care vor să citească în metrou şi când nu găsesc loc
• pentru cine nu are jene la degetul mare

Inelul se pune pe degetul mare al mâinii cu care ţii cartea, volumul se apucă de cotor cu degetul împopoţonat deasupra şi se dă drumul la lectură. Era 3 Euro, la Feltrinelli.

ladies and gentlemen...

Pentru că nu mai ştiu nimic despre el de 15 ani, poate...

Pentru că în clasa a V-a, la teza

razboi!

Call me Pruteanu, dacă vreţi, dar fiţi puţin şi de partea mea.

Pe coperta revistei de mare succes Ce se întâmplă, doctore? suntem anunţaţi că în rubrica HEALTH se discută despre ce s-o discuta. De ce???

Ceea ce îmi aminteşte că am nişte formulare de health de dus la Resurse Umane, tot e bun la ceva şi incidentul acesta.

În Jurnalul Naţional, suntem avertizaţi că mai multe cupe de cafea pe zi ne ajută să scăpăm de cancer.

'omul care se spala gandeste altfel'

Povestea zilei e aceasta şi nicidecum cea pe care voiam să o scriu, despre şapte piscine cel puţin pentru fiecare cartier al Romei. Bine, Roma e aia cu termele de acum mii de ani.

Slatina, despre care e vorba în povestea zilei, era pe lângă Romanaţi, pe vremuri, nu?

De aici explicaţia cu întârzierea!

Citiţi mai ales mărturiile băieşilor:) mulţi nu erau la prima experienţă de tip apă şi săpun!

un muzeu, nişte hoţi, un palat şi o expoziţie...gratis

J. Paul Getty Museum din Malibu fu muzeu de omenie şi returnă Italiei bunătate de comori scoase din ţară de turişti, în ultimii 40 de ani. Preşedinţia talienilor fu instituţie de omenie şi organiză o expoziţie. Eu fui om de omenie şi nu făcui din drumul la Roma o simplă călătorie de plăcere, sănătate, cumpărături ori hodină şi mă dusei la muzeu, ceea ce vă doresc şi vouă, dacă treceţi pe acolo, că fu gratis. Cu organizare, însă.

Ce m-a mirat, totuşi, fiindcă zecile de exponate returnate Italiei erau însoţite de explicaţii privind piesa în sine dar şi cu privire la

roma şi anii 80

fu un weekend maravilioso...

cu revăzut Kramer vs Kramer, plâns pentru

am pierdut ceva?

m-am întors cu o singură frustrare. Avionul meu ajungea la o oră la care loteria anunţa deja numărul câştigător or eu, eu carele nu visez, eu carele nu joc la loto şi vă îndemn (vezi aici-şa) să vă feriţi de ghişeele verzi cu cifre şi premii elucubrante, eu care îi dispreţuiesc pe cei care joacă, aşadar, am visat că

joi

de văzut:

in ritmul asta...

...o să comandăm pe net şi un pahar cu apă.

Naiba ştie cum, din click în click, am ajuns aici, ca să aflu că, dacă îţi vine pofta de

miercuri

din butoiul fără cercuri,
iese..[am uitat]..mândra miercuri

de mirosit: frezii
de ascultat:
de privit:
de mâncat: pesto
de visat!

marti

Marţi, ce să împarţi?

De mers: Galeria Simeza, de astăzi şi până pe 30 ianuarie, "Un Balcic nocturn şi secret"- Marilena Murariu.
De văzut: Închisoarea grădinarilor(Greenfingers), diseară la 8, pe Naţional TV
De mâncat: căpşune (9 RON caserola, la supermarket)

De ascultat: Benny Goodman - Carmen Miranda 1943

noapte buna!

Count Basie- Sleepwalker's Serenade
sau aici

nota 4

M-am uitat la Swing kids, cum v-am zis, şi mi-a stricat seara musiu Bogdan Stănescu, traducător de mare anvergură  la TVR.

Acţiunea se petrece în Germania anilor '30. La un moment dat, un discurs din ăla super nazi cuprinde un termen pe care, de ce să judece după context, Bogdan Stănescu, marele traducător, îl transpune în Română cum îi vine lui pe netedu-i creier. De a rezultat că germanii au fraţi de nădejde în Sudan.

Sudet, Bogdane, Sudet! SU-DET! N-ai studiat istorie ?

SWING HEIL!

si de-o fi sa...

Gramo ştia de Blue Monday, se pare, şi m-a plesnit cu o leapşă. Să se ştie, să se cunoască, să se ia, poate, măsuri.

Deci: când o fi să..., Wagner să fie!

Gramo nu e deplasat cu leapşa asta, întrucât quitecontraryMery m-a întrebat, mai demult, ce o să scrie pe piatra mea de mormant. I-am răspuns aici.

Un final mai vesel, dacă doriţi, iaca, mai jos!

blue monday

Astăzi v-aţi simţit, cumva, mai retraşi, sătui de tot şi de toate, obosiţi, aţi mâncat mai mult sau mai puţin (asta cum sună?), v-a durut capul, spatele, stomacul, aţi fost neliniştiţi, v-a sărit ţ

luni

Luni, aprodul săptămânii
ţipă de-i plesnesc plămânii...

La început de săptămână:

de citit: Calea Victoriei- Cezar Petrescu
de văzut: "Swing Kids", pe TVR 1, diseară la 9 fără un sfert
de admirat: timbrul alăturat, creat pentru Poşta franceză de creatorul Franck Sorbier. (ideea nu e chiar nouă, şi Givenchy a desenat un timbru.)
de ascultat:

pe scurt..

Citiţi povestea lui Dono de aici, ca să ştiţi de ce, printre altele, din clasa a noua încoace, nu am admis colegi de bancă;)

Mare e gradina ta, Doamne!

Şi multi se mai bat în ea!
Citesc la Nihasa despre un mare test pe care, guess what, îl fac, doar sunt pacifistă!
Răspund cinstit, admit că am experienţă în arte marţiale, că lupt murdar, adică aş muşca, în caz de pericol, că aş trânti cu copii în duşmanii mei, trag linie şi aflu următoarele. Esenţial, nu? Cum să mergi mai departe în viaţă, dacă nu ştii câţi copilaşi de 5 ani poţi pune la pământ? Care vă băgaţi la o vizită la grădiniţă? Faceţi testul, mai întâi, doar nu vreţi să pornesc cu balerine la atac!

15
Free Oregon Dating

pohta mea si cuvintele zilei

Ia uitaţi-le: craflă, croafenă, pampuşcă sau pancovă.

Denumesc acelaşi lucru, foarte nociv, potrivit nutriţioniştilor.

Dar ce bine mi-ar pica una acum, cu umplutură de vanilie, ah!

Dar voi ştiţi la ce mă refer, fără să căutaţi repejor în DEX?

melodioara de luni

Dedicată celor cărora le plac ska-ul, Japonia şi brassband-ul:)

Mi-ar plăcea, evident, să fredonaţi cu toţii, mai ales dacă sunteţi la serviciu.

Tokyo Ska Paradise Orchestra - Skaravan

prea mult strica

Prea mult wishful thinking a stricat, poate.

Globul de aur pentru cel mai bun film străin s-a dus la Julian Schnabel, pentru coproducţia franco-americană The Diving Bell And The Butterfly.

Cine a luat celelalte premii? Aflaţi aici.

refuz

Dragă mama lu' fetiţa pasionată de Hello Kitty,

Sute de ani la rând, adevăraţi maeştri ai cuvintelor au zămislit basme, poveşti şi povestiri, au circulat miturile şi Ispirescu a cules la greu. Crede-mă, Hello Kitty nu are cum să egaleze nici o miime din tot ce mi s-a citit sau am citit singură în copilărie.

Opreşte căutările, te rog. Mă tem că fetiţa ta, când va creşte mare, va fi ca şi cum ar fi suferit o lobotomie, iar acest lucru mă afectează direct.

Generaţia ei va vota legile care vor guverna, poate, bătrâneţile mele.

ca sa stiti ce om sunt

Nu ştiu de ce, dar ţin să aveţi o părere completă despre boala care mă macină. (aia psihică)

E o ştire cu o familie de germani dispărută prin România.

Ca niciodată, nu m-am îngrijorat că oamenilor li s-ar fi putut

la ce sunt bune superstitiile

Superstiţiile sunt bune pentru că poţi să râzi în gura mare de ele şi poţi să-i acuzi pe cei care le au, cu o sprânceană ridicată superior.

Dar, pe principiul că acasă te poţi scobi în nas pentru că nu te vede nimeni (nu aprob dar nici nu contest existenţa obiceiului chiar la casele mari!), poţi să nu

excentricul

Îl văd intrând în vagonul de metrou şi alegându-şi loc. În faţa mea, nu că ar fi fost un criteriu pentru el. Avea altele, în capu-i acoperit cu o căciulă de

unde sunt boalele de altadata?

Şi n-o să fie altadată ăsta mai vechi de 10 ani.

Zaza ne poate povesti, dar nu e cazul să-i forţez mâna: scrie, doamnă, despre Ciuma lui Caragea! Când de la ea aşteptăm orele astea cu Tribulaţia...

Revenind la boalele noastre: unde e, doamnelor şi domnilor, Ebola de altădată?

Spaima, filmele pe tema cu pricina, sânge ieşind din ochi, carantină, zgomote ciudate, doamna cu motocoasa? (este că şi coasa Doamnei trebuie modernizată?)

Ebola nu mai e trendy, se pare.

cuvantul zilei

Ai vrea să treci liniştit şi peste ziua asta, dar ea nu-ţi dă pace cu niciun chip. 

Ai vrea să stai relaxat, dar pieptul se scuuuuutură convulsiv şi zău dacă găseşti leac, pe moment, ca să înceteze odată toată povestea asta. 

Ai vrea să ţi se audă glasul cristalin, dar corzile vocale sunt obosite. Nu scapi prea uşor. Plâmânii se revoltă, fiecare bronhie în parte s-a săturat de mucusul invadator. 

Vrei să scapi cu zeamă de ceapă răscoaptă amestecată cu miere şi băută încetişor, de-a lungul zilei, dar cedezi repede în faţa chimiştilor. 

Pentru că ea, buduhoala, e crâncenă.

Mă lovise buduhoala, cum ştiţi deja, că m-am tot plâns, în ultimele zile.

Buduhoala, da, luaţi aminte la ea! Îmbogăţiţi-vă vocabularul uite aici, la cuvântul zilei!

ce am ratat...

...dar las' că oi vedea eu, când oi avea timp.

România verde la Saschiz.

cu preotul care vine la saşii care au mai rămas acolo dar şi cu Eginald Schlattner. Omul cu cocoşul roşu*, era să adaug. Dar uneori glumele nu au ce căuta în poveşti

________________

Combinaţie grosolană făcută de Monica între Cocoşul decapitat şi Mănuşile roşii care, alături de Pianul din ceaţă alcătuiesc trilogia scrisă de Schlattner. Pe care v-o recomand, mai ales dacă aveţi nostalgii cu saşi.

Vladi tot pleaca

RADOR spune că statuia lui Lenin din capitala Tadjikistanului a fost mutată, finalmente, din centrul oraşului.

Mi-am amintit atunci de Lenin cel doborât de pe piedestalu-i din faţa Casei Scânteii, (soclu pe care Mircea Sântimbreanu, Dumnezeu să-l odihnească, doar mult am mai râs graţie lui, a făcut un 3,14x2 cu multă detaşare când a fost dat afară, pe vremurile negre. Nişte idioţi, şefii lui, ce voiaţi?)

Dar omagii către Lenin sunt în toată lumea şi tocmai când voiam să le descopăr pe rând, dau, pe wiki, de cineva care s-a ocupat de treaba asta. Ia uitaţi aici ce de Lenini zâmbeau semeţi pre Planeta aiasta, unii dintre ei chiar şi acum, de fapt!

Cea mai interesantă mi se pare povestea statuii lui Lenin ridicate la Talinn, în Estonia.

Când vremurile au cerut să cadă capul şi mâna ridicată a chemare la luptă ale celui care a contribuit la răul a miliarde de oameni, poate, acest lucru s-a întâmplat. La propriu.

Alte vremuri, un alt cap, deci! Şi într-un alt loc, desigur!

Alungat din Capitala Estoniei, trupul lui Lenin şi-a găsit adăpost în oraşul Pärnu. Pe umeri, şade semeţ capul unui renumit fizician născut în oraş, Georg Wilhelm Richmann. Cum omul merită să fie omagiat folosind descoperirile sale, noaptea capul lui străluceşte luminat în portocaliu.

Povestea pe larg aici.

sunt ravasita

nu-mi gasesc cartea de identitate
sa caut pe google????

ochii cat cepele la televizor!

Cum iar tuşesc ca un măgar/ de se scutură cămeşa pe mine şi mâna pe mousepad, rămân în casă. Poetul nu a scris degeaba Tuşeai!

Răscolesc ghidurile tv să aflu ce pot vedea, cu compresa pe frunte şi mă bucur pentru toţi aceia care o știu.

Priviţi-o în toată splendoarea!( care era, pe când frumuseţea era naturală şi atâtica)

Sau, în mişcare, la televizor, într-o comedie regizată de Blake Edwards (că doară cu mic dejunul la Tiffany's v-a plăcut, nu contestaţi, nu?) Se cheamă 10 şi începe la ora 23.20 pe România 1. Copiii sub 16 ani să meargă la nani, însă.

pe unde mai haladuclickuiesc

şi care sunt noutăţile, chiar dacă nu recente.

Pe Scoop o găsiţi aici, e şi în blogroll-ul meul, sub deviza noicanimeni, doh!

Când aveţi chef să mergeţi la cireşe, click aici, povestea cu dâra de apă ce se scurge pe mână în jos când pui vasele proaspăt spălate pe scurgător mi-a trezit amintiri urâte, evident

Domnul cu cioacele elodice e obsedat de Sarkozy (diagnosticul meu, mă scuzaţi!), tocmai când îmi trecuse mie. Mă simt solidară, ce să zic?

Glamourul la sfârşit: Modette nu mai are blog. Are site, da?

emotii de matusica

Am primit un SMS şi sunt în arest la domiciliu. La 18, pe TVR 2, şi la 18.30 pe Naţional, la ştiri, o sa apară la un moment dat şi nepoţelul meu Mihai (un copil atomic, pe vremuri) o primeşte cu pită şi cu sare pe Principesa Margareta (nu ştiu unde anume). Mă aştept la o ghiduşie, ceva:) cum ar fi să deguste înaintea ei, să o asigure că totul e bine. Să o întrebe dacă nu îi e frig or something:).
Deşi Mihăiţă e foarte concentrat, când are o grea misie:)

sa fredonam, deci!

pentru ca Monicai ii place Django Reinhardt.
I Wonder Where My Baby is , asadar.

recomandarea serii

Carele nu aţi văzut până acuşica, la 23,30, pe HBO, La Science des Rêves.
Carele aţi văzut The Eternal Sunshine of the Spotless Mind ştiţi la ce să vă aşteptaţi.
Pe colegii de la fabrica de concasoare unde lucrez îi îndemn să se uite şi din alte motive. (studioul, studioul, remarcaţi studioul!!!) Mie îmi place partea cu căluţul, nu uitaţi, când vedeţi filmul:)

10 things you might want to know about me

Ce atâtea piedestale, ce? Suntem oameni cu toţii, da?

1. În frigiderul meu, în acest moment, se află: miere, migdale, o jumătate de varză, un grapefruit, trei mere, cinci lămâi, o cutie cu lapte de orez pe jumătate plină, că-s optimistă, un raft de cosmeticale, ulei de nucă.
2. Când stau pe acasă, sunt întotdeauna în pijama. De aceea am o colecţie vastă şi admir India de unde vine ea, pijamaua, tra la la.
3. Sunt anumite zile pe săptămână în care în stomacul meu ajung (cu scopuri curative, evident) doar apă, ceai şi suc de fructe.
4. Îmi place să mă scarpin metodic, discret, în cap, când mă concentrez. Deocamdată s-a observat că o fac doar când citesc, deci domnii de la lucru, escuzaţi!
5. Cânt, scandez sau recit în baie, cu subpunctul: planeta nu mă iubeşte: prefer o baie înspumată unui duş rapid, rezultă cam cinci pe săptămână. Asta nu înseamnă că în rest nu fac duş!
6. Îmi construiesc dialoguri pe care intenţionez să le port ulterior chiar şi cu voce tare. O dată mi s-a întâmplat pe stradă, nu m-am stresat decât mulţi ani după, când amicul Radu mi s-a plâns că s-a surprins înjurându-şi cheile uitate acasă şi o străină i se uita drept în ochi, surprinsă.
7. Când mă supăr pe cineva, nu mai stau să disecăm problema. Dispar.
8. Sunt misofobă (dar v-am mai zis).
9. N-am mai plâns de nu ştiu când (nu că mi-aş dori).
10. Nu-mi place să împrumut cărţi dar, nenorocita de mine, aş lua cu împrumut oricând: de la bibliotecă doar dacă volumul e neflendurit, de la prieteni mai degrabă.

Oribil, nu?

introducing...

Tanti, bine ai venit

La noi totu-i pregătit

Să constaţi clar şi uşor

C-avem nevoie de ajutor.

Puştiul îşi termină, la fel de emotiv ca la început, poezioara, iar părinţii săi, de la care izvorau, de fapt, adevăratele emoţii, o poftiră pe doamna... Coca să-i fi fost numele în casă. Totul era aranjat din timp: geamurile făcute lună, mobilele lustruite, aspirat şi înainte şi după ultima mişcare în casă, parcă, un tată bucuros că a fost de ajutor şi a golit cratiţa aceea murdară din frigider, un urlet de la soţioara lui: era crema de zahăr ars! O doamnă în taior, în inspecţie, cu o sprânceană ridicată a reproş la orice mict defect pe care îl anunţau, din păcate, chiar părinţii cu mici scuze şi un verdict: NU. Căzut, evident, ca un trăsnt. Hooo, că nu vă spusei despre ce e vorba. Se căuta bonă micuţului. Acţiunea se petrece înainte de 1989, femeia curtată de vajnica familie servise doar pe la case de prim-secretari şi era într-adevăr o achiziţie. Istorioară citită într-unul din volumaşele acelea din seria Cartea în vacanţă.

La care mi-a fost gândul când am citit şi recitit o istorioară similară.

Cum aseară am mai vizualizat şi hohotit o tură pe tema aventurii prin care poate trece o familie care caută un ajutor în casă, la bucătărie, pe lângă copil, căţel sau maşină, domnilor şi iar domnilor, I introduce you Dono and his Menaj a trois!

Vizualizaţi, vă rog!

call me donald duck

Sau ca pe donşoara din dreapta.

După trei ani de sănătate parfaită din punctul de vedere al răcelilor puternice, am capitulat.

(cine e de vină a fost înştiinţat, mi-a răspuns că sunt agresivă, i-am răspuns şi mai urât, dar răceala nu a trecut, răguşeala nici atât)

Sunaţi acum! 89 89 89 să-mi ascultaţi vocea drăgălaşă. Dacă exerciţiul nu ar zgâria gâtlejul, aş putea înregistra cevaşilea. Un cântecel! Clementine?

recomandarile serii

Observaţi cum mă eschivez de la naraţiuni, dar dacă s-a răcit fierul, greu mă apuc să îmi amintesc.

Brefulescu: avui o vacanţă faină, cu mers la Tîrgu Mureş, stat în casă uite aşa, degeaba, mers prin oraş, arătat omului unde am copilărit
Dat pe zăpadă, alergat cu câinele prin nămeţi (vine din Austria, nu are cum să nu-i placă Schnauzerului zăpada, nu?), dat cu bulgări de zăpadă, scris pe maşini cu degetul, faze din astea, de om matur:)

Plecat la Rîm, ideea de no internet continuat, degustat specialităţi sarde şi siciliene, pus straiele de sărbătoare şi trântit fascinatorul în cap, revelionat la ristorante şi dănţuit pe muzică italienească anii 50 la marele spaţiu dual, filmat discursul omului, sonor canci, uitat urât la cartofi arşi din farfurie, primit prăjitura cea mai mare din tot restaurantul, sorbit din spumant, ţinut artificiul în mână, tresărit când fu Anul Nou românesc, ciocnit când fu cel european:)

Revenind: pentru această frumoasă seară de iarnă de basm se recomandă aşa: cartofi copţi, punci, Abatorul 5 pe TVR1 la 23.30 sau White Oleander pe TVR2 la 22.30 pentru cine are ceva cu Kurt Vonnegut.

Puţintel Django Reinhardt, de asemenea (luat CD de la Feltrinelli, nu de alta şi agendă cu tango argentinian, ce, de ce să nu văd oamenii dansând şi la prima oră a dimineţii?)

afara e strasnic!

Dimineaţă de noiembrie, trezit repejor, pentru şcoală, intrat în baie unde-i cald şi bine şi pot sta pe marginea căzii cu mâinile sub apă caldă minute în şir, până se prinde tata că cineva mai doarme şi în încăperea de culoarea mandarinei. Dar ce văd, pe marginea chiuvetei? Un bulgăre de zăpadă! Era felul în care mama ne anunţa că a venit iarna, aia frumoasă, cu zăpadă cu tot...câte un bulgăre pentru fiecare primă zăpadă din an

***

fâşul bleu eu, cel roşu fratele meu, mănuşile ude rău de tot, ne întoarcem, ca în fiecare după-amiază de iarnă, din faţa blocului sau, dacă am mai crescut niţel, din spatele blocului, pe malul Mureşului, unde ne dădeam cu sania pe dig...Sanie uşoară, din lemn crem, cu tălpile groase, să lunece fiiiiiin.

***

sania albastra din fier forjat, mare, de la Saschiz. Bunicul mă trage pe Leigass, mergem la doamna cu pianul, să exersez. Sania nu rămâne în curte, vine fratele meu să o ia, el merge în Brazi, pe ditamai pârtia.

***

Platoul Corneşti- Târgu Mureş...Urci o jumătate de oră până sus dar ştii că poţi coborî cam 15 minute pe străduţe în jos, cu sania...Chiar aşa, pungi de plastic rar am văzut, în copilăria mea!

***

Oamenii de zăpadă. tot aşa, câte unul pe an, la începutul iernii. Mă şoca Jutka: ea jertfea un fular de-adevăratelea pentru ca omul din faţa blocului nostru să nu scoaţă despuiat faţa în lume.

***

ninge la Londra!

***

alergat cu căţelul în curte la UMF, pe zăpadă scârţâindă

***

imaginat învăţătoarea mamei mele care se spăla dimineaţa, iarna, cu zăpadă. Pe faţă, să fim înţeleşi.

***

Azi-dimineaţă. Strat de o jumătate de metru de zăpadă calitatea I, pufoasă, scârţâindă, peste tot Bucureştiul. La maşina mea se va ajunge în martie, probabil. Am ţopăit în jurul ei încercând un nu-ştiu-ce. Nu am putut scoate peria, să-i mai dau jos din cojoc maşinii. Am abandonat-o. Sus nea, dreapta trotuar, faţă- spate omăt, stânga ditamai troienele, de la utilajul care curăţă bulevardul. N-am putut să o curăţ. O mai văd sâmbătă, doar:)

Eu- către metrou. Ţopăind pe cărări şi râzând! Pe geam, ditamai bulevardul, trece câte o maşină, o dată la trei minute, în rest pietonii au pus stăpânire pe carosabil. Lipsesc copiii, să ridice un om imens de zăpadă, pe linia continuă, pe cât posibil!

Îi aşa de straşnică zăpada asta!